Bulevardul Champs-Elysees
Bulevardul Champs-Elysees este cea mai cunoscuta artera din Paris, iar cartierul emana bogatie si opulenta. Este un loc dedicat luxului si bunul gust , una dintre cele mai scumpe arii imobiliare din Europa. Aici este resedinta presedintelui Frantei, este sediul marilor case de moda , a ambasadelor si consulatelor, a hotelurilor de cinci stele si a restaurantelor celebre frecvente de elita franceza si straina.
Bulevardul se intinde pe aproximativ 2 km, in arondismentul 8, in partea de NV a Parisului, incepand de la Piata Concordiei pana la Piata Charles de Gaulle- initial Piata Stelei. Datorita celor 12 bulevarde care se intersecteaza aici, Prima parte a bulevardului, unde se afla si Teatrul Marigny si palatul Grand Palais este cea mai vizitata si cea mai frumoasa.
Palatul Elysees nu este situat la bulevard, ci in apropiere , mai spre nord. Aici este resedinta presedintelui si este o zona foarte bine pazita, care nu se viziteaza de turisti.
In partea de vest, bulevardul este marginit de cinematografe, cafenele, restaurante – Fouquet`s este cel mai celebru – si magazine luxoase. Champs Elysees trece pe sub Arcul de Triumf.
Istoria Bulevardului
Ideea acestui bulevard a plecat din anul 1616 cand Maria de Medici si-a dorit crearea unei strazi largi , marginite de copaci, dincolo de Palatul Tuileries, in zona in care erau doar campuri si gradini.
A luat fiinta in anul 1667, cand gradinarul curtii regale, Andre Le Notre a plantat aici copaci. Initial strada avea denumirea de Grand Cours – Drumul Mare- abia ulterior imprumutand numele de inspiratie greaca – Campiile Elizee.
Pe o harta din anul 1724, Marele Bulevard Champs Elysees se intinde inspre vest incepand din Place du Pont Tournant, viitoarea piata Ludovic XV – azi, Place de la Concorde.
Spre finalul secolului XVIII, Champs-Elyseses devine un bulevard la moda. Boschetii de pe margini au fost decorati in forma rectangulare. Regina Maria Antoaneta se plimba aici cu prietenii ei si lua lectii de dans la Hotelul Crillon, aflat in Piata Ludovic al XV-lea.
Champs-Elysees a intrat in proprietatea orasului Paris in anul 1828, cand s-au adaugat trotuare, fantani si iluminarea cu gaz. Bulevardul a suportat diverse modificari , ultima in anul 1994 cand trotuarele s-au largit.
Bulevardul se intinde pe aproximativ 2 km, in arondismentul 8, in partea de NV a Parisului, incepand de la Piata Concordiei pana la Piata Charles de Gaulle- initial Piata Stelei. Datorita celor 12 bulevarde care se intersecteaza aici, Prima parte a bulevardului, unde se afla si Teatrul Marigny si palatul Grand Palais este cea mai vizitata si cea mai frumoasa.
Palatul Elysees nu este situat la bulevard, ci in apropiere , mai spre nord. Aici este resedinta presedintelui si este o zona foarte bine pazita, care nu se viziteaza de turisti.
In partea de vest, bulevardul este marginit de cinematografe, cafenele, restaurante – Fouquet`s este cel mai celebru – si magazine luxoase. Champs Elysees trece pe sub Arcul de Triumf.
Istoria Bulevardului
Ideea acestui bulevard a plecat din anul 1616 cand Maria de Medici si-a dorit crearea unei strazi largi , marginite de copaci, dincolo de Palatul Tuileries, in zona in care erau doar campuri si gradini.
A luat fiinta in anul 1667, cand gradinarul curtii regale, Andre Le Notre a plantat aici copaci. Initial strada avea denumirea de Grand Cours – Drumul Mare- abia ulterior imprumutand numele de inspiratie greaca – Campiile Elizee.
Pe o harta din anul 1724, Marele Bulevard Champs Elysees se intinde inspre vest incepand din Place du Pont Tournant, viitoarea piata Ludovic XV – azi, Place de la Concorde.
Spre finalul secolului XVIII, Champs-Elyseses devine un bulevard la moda. Boschetii de pe margini au fost decorati in forma rectangulare. Regina Maria Antoaneta se plimba aici cu prietenii ei si lua lectii de dans la Hotelul Crillon, aflat in Piata Ludovic al XV-lea.
Champs-Elysees a intrat in proprietatea orasului Paris in anul 1828, cand s-au adaugat trotuare, fantani si iluminarea cu gaz. Bulevardul a suportat diverse modificari , ultima in anul 1994 cand trotuarele s-au largit.
